De curând, o colegă mi-a spus ceva foarte frumos, dar care mie mi-a provocat o autoanaliză. Într-o conversaţie, colega îmi spune, la un moment dat: ”ce norocos copil ai, cu o aşa mamă, care să-l înveţe atâtea, cu răbdare!”

I-am mulţumit frumos pentru apreciere, i-am răspuns că este un copil norocos pentru că are multe calităţi, iar în ceea ce priveşte partea cu învăţatul… întotdeauna e loc de mai bine!

Aşa că, m-am văzut în ipostaza, periodică, de altfel, de a mă reîntreba dacă eu sunt un părinte care îmi exercit rolul exact aşa cum e mai bine pentru a-mi creşte copilul echilibrat şi armonios, cu preocupări multiple necesare dezvoltării personale.

Da, toţi cei care avem copii ştim ce înseamnă să fii părinte, să porţi de grija lui zi de zi, să-i asiguri confortul cotidian, să facem tot ceea ce depinde de noi să nu-i ”lipseasca nimic”.

Autoanaliza aceasta pe care mi-am făcut-o mi-a reamintit un aspect extrem de important pe care, cu siguranţă, şi tu îl ştii:

PĂRINŢII SUNT PRIMII PROFESORI AI COPIILOR LOR

Ei sunt primii care îl iniţiază şi îl pregătesc pentru viaţă!

Asta înseamnă că eu chiar sunt foarte responsabilă pentru educaţia copilului meu, dar nu doar la nivelul de conştientizare, ci la nivelul de a face câţiva paşi concreţi pentru a-mi exercita această responsabilitate! Doar sunt primul şi cel mai important profesor al copilului meu!

În sensul acesta, m-am gândit: dacă un profesor are de făcut o planificare a activităţilor copiilor pe care îi educă, eu vreau să fac o planificare a activităţilor copilului acasă.

Adică să organizez un pic activităţile de acasă ale copilului, într-o manieră relaxată şi veselă, dar planificată.

Specialiştii în domeniul educaţiei vorbesc de importanţa planificării sau proiectarea activităţii de realizat cu copilul, întrucât aceasta aduce o multitudine de beneficii demonstrate de studiile şi cercetările de specialitate.

Mai întâi, hai să ne reamintim, ce înseamnă proiectarea activităţii! Proiectarea presupune un proces de anticipare:

• a unor obiective,
• a unor conținuturi, adică a unor informaţii/cunoştinţe pe care copilul le are de asimilat
• a unor metode şi mijloace de învăţare,
• a unor instrumente de evaluare a activităţii cu copilul.

Asta s-ar concretiza în 4 întrebări:

1. Ce voi face? – obiectivul
2. Cu ce voi face? – resursele necesare
3. Cum voi face? – paşii de urmat
4. Cum voi şti dacă ceea ce trebuia făcut e bun aşa cum a fost făcut? – evaluarea, verificarea cunoştinţelor

Beneficiile sau avantajele unui plan în activitatea cu copilul, de care aminteam, sunt:

1. reducerea incertitudinii – planificarea îţi permite să utilizezi măsurile necesare pentru a atinge scopul propus.
2. creşterea gradului de înţelegere  a activităţii de realizat – planificarea activităţilor te ajută să „vizualizezi” ceea ce ai de făcut cu copilul şi să nu pierzi din vedere scopurile şi obiectivele propuse
3. creşterea eficienţei activităţii – îţi permite să estimezi resursele materiale de care ai nevoie pentru desfăşurarea respectivei activităţi, durata fiecărei activităţi, dependenţele între activităţi.

Aşadar, extinzând aceste modalităţi didactice de abordare a oricărei activităţi educative cu copilul pot, ca părinte, să utilizez această strategie şi să-mi planific acasă activităţile pe care le am de desfăşurat cu copilul, tocmai pentru a ne uşura, şi mie, şi lui, activitatea, pentru a obţine rezultatele dorite cu copilul, pentru a-l stimula şi dezvolta într-o direcţie potrivită cu nevoile şi potenţialul său.

Marele avantaj: mă pot consulta cu copilul, dacă este deja la vârsta grădiniţei. Îi cer părerea! Facem lucrul acesta împreună! Astfel, îi dau posibilitatea şi libertatea de alegere şi decizie. În acest fel îl responsabilizez de mic şi contribui la creşterea încrederii în capacitătţile proprii.

Sunt, aşadar, un profesor avantajat! Şi, mai mult, un profesor deschis, cald şi oarecum, permisiv.

Când spun activităţile de acasă ale copilului, mă gândesc la aproape orice tip de activitate pe care copilul o realizează acasă, începând de la rezolvarea temelor, vizionarea programelor TV sau jocuri computerizate, jocuri preferate, activităţi gospodăreşti, lectură, întâlniri cu prietenii, comunicare etc.

Îţi împărtăşesc aceşti paşi care te vor ajuta să organizezi mai bine activităţile cu copilul, să stabileşti timpul necesar fiecărei activităţi astfel încât să petreci cu copilul tău un timp de calitate, să dezvolţi în copil interesul pentru teme, lectură şi multe alte preocupări pe care le poate avea copilul tău.

Care sunt PAŞII?

Pasul 1: ELABOREAZĂ UN PROGRAM ZILNIC PENTRU TEME:

-       stabileşte un interval orar de rezolvare a temelor zilnice (planificare);

-       verifică periodic acest program (reactualizare);

-       creează ambianţa potrivită, propice studiului: fără televizor, radio, telefon sau alţi stimuli perturbatori (pregătirea spaţiului);

-       încurajează efortul copilului şi reuşita personală în efectuarea temeler sale (apreciere);

-       clarifică posibilele nelămuriri pe care le are, apoi discută cu copilul despre cunoştinţele însuşite (verificare);

-       lasă-l pe copil să finalizeze sarcinile de lucru şi apoi verifică rezultatul obţinut (evalurea).

Activitatea de rezolvarea a temelor va fi mult uşurată şi copilul va şti că are în tine un sprijin, însă munca şi satisfacţia îi aparţin.

Pasul 2: CITEŞTE  ÎMPREUNĂ CU COPILUL

-       stabileşte cu copilul zilele dedicate lecturii (cum preferă el, zilnic câte puţin sau de 2 sau 3 ori pe săptămână)

-       răsfoieşte împreună cărţi preferate, reviste pentru copii.

Asta îi umple timpul plăcut şi util şi îi trezeşte şi dezvoltă interesul pentru activitatea de lectură. Plus că acest moment favorizează o relaţie apropiată şi de încredere între tine şi copilul tău!

-       mergeţi împreună la bibliotecă, ajută-l să aleagă cărţile potrivite vârstei lui, însă lasă-l şi pe el să-şi aleagă cărţile care îi atrag atenţia, care îl captează.

Pentru copilul meu, de exemplu, nerăbdarea de a le răsfoi creşte pe măsură ce se micşorează distanţa către casă!

Pasul 3: UTILIZEAZĂ TELEVIZORUL CU ÎNŢELEPCIUNE (zicere a cuiva înţelept!)

-       stabileşte, de comun acord cu copilul, intervalul de timp destinat vizionării programelor tv preferate. Pe ceas!

-       când timpul a expirat, închizi televizorul, fără a ceda în faţa insistenţelor copilului.

-       Însă, aminteşte-ţi un aspect împortant: îl anunţi pe copil cu 5-10 minute înainte!

-       E bine să ştii dacă are un desen preferat şi care este ora la care acesta se termină, astfel încât acesta să coincidă, pe cât posibil, cu intervalul orar stabilit pentru TV.

-       Această măsură este pentru a nu genera emoţii negative. Nici tu nu ai vrea să te uiţi la un film sau un serial şi să nu vizionezi şi scena de final, nu?

-       Urmăreşte împreună cu copilul anumite programe selectate  şi discută cu el subiectele respective, astfel îi dezvolţi motivaţia pentru teme educative.

Transformi, astfel, o activitate recreativă şi într-una constructivă, din care copilul să rămână cu informaţii utile şi pe care o realizezi într-o manieră controlată, pentru a evita abuzul de mass-media în viaţa copilului tău.

Pasul 4: STABILEŞTE JOCURILE COPILULUI

-       alege împreună cu copilul jocurile pe care acesta vrea să le desfăşoare;

-       încurajează-l să-şi aleagă modalitatea de joc, jucăriile pe care le doreşte, însă sugerează-i variante diverse de a crea scenarii de joc, valorificând aceleaşi resurse, oferindu-i posibilitatea de a-şi dezvolta propriile scenarii şi de a crea propriile personaje.

Exemplu: dacă are o colecţie de animale, creează împreună cu el o machetă reprezentând Ferma animalelor, la care poate adăuga, ulterior, alte jucării preferate, cum ar fi un camion, un tractor, un personaj ce-l reprezintă pe fermier etc, pentru a întregi ansamblul.

-       Stabileşte timpul acordat activităţii de joacă, lasă-l să se joace şi singur, dar fă-ţi timp sau dispoziţie să participi şi tu la unele jocuri ale copilului, să fii un personaj în jocul lui.

Beneficiul tău va fi nu doar o stare de bucurie generată de mulţumirea copilului tău, iar dacă acest lucru este uneori perceput ca fiind obositor după o zi de muncă, poţi măcar interveni cu idei, sugestii în reinventarea unor jocuri preferate. Beneficiul copilui va fi dezvoltarea creativităţii, descărcarea unor emoţii negative, crearea de emoţii pozitive, plus alte avantaje ale jocului pe care ţi le voi prezenta într-un viitor material.

Pasul 5: IMPLICĂ-L ÎN ACTIVITĂŢILE  FAMILIEI

-       ţine cont de vârsta copilului tău şi oferă-i posibilitatea de a se face util în fiecare zi cu câte o mică sarcină pe care să o realizeze spre folosul tău şi al lui.

-       stabileşte cu copilul ce activităţi îi plac mai mult şi valorifică acest lucru în activităţile familiei.

Dezvolţi, astfel, autonomia personală a copilului, dar şi dorinţa de întrajutorare.

Pasul 6: COMUNICĂ CU COPILUL

-       cunoaşte-i pe prietenii copilului tău şi locurile în care îşi petrece timpul liber;

-       stabileşte împreună cu copilul reguli şi încurajează-l să le respecte;

-       specifică regulile casei şi respectaţi-le împreună;

-       ajută-l pe copil să facă alegeri, să ia decizii şi să le respecte;

-       încurajează-l pe copil să adopte soluţiile cele mai potrivite în ceea ce are de realizat;

-       sprijină-l pe copil în activitatea de joc pe care şi-o alege şi în activităţile extracurriculare;

-       încurajează-l să-ţi relateze despre întâmplările zilei şi povesteşte-i şi tu cum a decurs ziua ta, ce noutăţi interesante ai aflat, ce emoţii ai trăit etc.

Acestea au un aport atât la o relaţie deschisă, bazată pe încredere, dar şi la dezvoltarea abilităţilor de comunicare.

Pasul 7: APRECIAZĂ-L PE COPIL

-       apreciază-i eforturile în orice activitate desfăşoară;

-       încurajează-l să persevereze şi să finalizeze sarcina;

-       valorifică talentele copilului în activităţi extracurriculare.

Astfel, contribui la formarea imaginii şi a stimei de sine ale copilului, îi stimulezi potenţialul şi îl încurajezi pentru performanţă.

Urmând aceşti paşi vei observa că activitatea cu copilul va fi mult mai eficientă, rezultatele copilului vor fi mult mai bune, comunicarea cu el va fi facilă şi satisfacţiile zilei vor fi pe măsură.

Urmează doar să experimentezi!

Aceste comportamente îl vor ajuta să-şi dezvolte încrederea în sine şi motivaţia de a reuşi în plan personal.

Dacă tu eşti un profesor bun pentru copilul tău, îi oferi nu doar un model comportamental pe care el îl va urma, ci şi valori sănătoase care vor contribui la formarea unui caracter puternic şi la dezvoltarea unei personalităţi armonioase.

Crezi că aceste informaţii ţi-au fost utile?

Experimentează şi spune-mi, te rog, care din cei 6 paşi ţi se pare cel mai uşor sau cel mai greu de pus în practică?

Sunt aici pentru tine!

Cristina